Is this the real life, is this just fantasy
Caught in a landslide, no escape from reality
Open your eyes, look up to the skies and see
I'm just a poor boy, I need no sympathy
Because I'm easy come, easy go, a little high, little low
Anyway the wind blows, doesn't really matter to me, to me

Mama, just killed a man, put a gun against his head
pulled my trigger, now he's dead,
Mama, life had just begun, but now I've gone and thrown it all away
Mama, ooo, didn't mean to make you cry
If I'm not back again this time tomorrow
Carry on, carry on, as if nothing really matters

Too late, my time has come
Sends shivers down my spine, body's aching all the time
Goodbye everybody, I've got to go
Gotta leave you all behind and face the truth
Mama ooo- (anyway the wind blows) I don't want to die
I sometimes wish I'd never been born at all

I see a little silhouetto of a man
Scaramouch, scaramouch- will you do the fandango
Thunderbolt and lightning- very very frightening me
Gallileo, gallileo, gallileo, gallileo,
Gallileo figaro- magnifico

But I'm just a poor boy and nobody loves me
(He's just a poor boy from a poor family)
(Spare him his life from this monstrosity)
Easy come easy go- will you let me go
(Bismillah no- we will not let you go) let him go
(Bismillah, we will not let you go) let him go
(Bismillah, we will not let you go) let me go
(Will not let you go) let me go (never)
(Never let you go) let me go, never let me go- ooo
No, no, no, no, no, no, no
Oh mama mia, mama mia, mama mia let me go
Beelzebub has a devil put aside for me- for me- for me

So you think you can stone me and spit in my eye
So you think you can love me and leave me to die
Oh baby- can't do this to me baby
Just gotta get out- just gotta get right outta here

Ooh yeah, ooh yeah, nothing really matters, anyone can see
Nothing really matters- nothing really matters to me
Anyway the wind blows...

Care este mesajul celei mai bune piese Queen, numai Freddie Mercury ne-ar putea spune. Dar cum nu-l putem intreba, ne permitem sa lansam o teorie interesanta. Stim ca Freddie insusi si-a etichetat creatia cu termenul de "mock opera" (opera parodica), idee reflectata atat in titlul albumului (A Night At The Opera), cat si in desfasurarea constructiei muzicale a piesei, de factura epica, prezentand schimbari ale temei melodice, asemeni impartirii conventionale in acte a unei opere. Piesa este presarata cu mici aluzii la opera italiana ("mama mia", "Scaramouche", "Figaro Magnifico"), iar impresia lasata este, intr-adevar, de real spectacol.

Insa, dincolo de aceste observatii, care este mesajul versurilor? Parerea noastra este ca mesajul piesei poate fi o schita de parodie la Simfonia Fantastica a lui Hector Berlioz (tot suntem pe terenul aluziilor!): un tanar compozitor viseaza, in urma unei supradoze de opiu, ca isi ucide iubita si este executat pentru asta, asistand apoi la propria inmormantare, inconjurat de un dans nebun al demonilor si al vrajitoarelor.

Ce spune Freddie in cantecul sau si ce ne aduce noua aminte de lucrarea mai sus citata? Inca din primul vers ni se ofera un indiciu al prezentei visului: "Is this the real life? Is this just phantasy?" si ideea de "escape from reality". Dupa prezentarea situatiei personajului ("I'm just a poor boy... easy come, easy go, little high, little low") si a filozofiei lui de viata: "anyway the wind blows doesn't really matter to me", se face trecerea la o a doua tema melodica, mai lirica, onirica.

Si ce auzim? "Mama, just killed that man, pulled my trigger, now he's dead", ca o aluzie la situatia din lucrarea mai sus mentionata. Ceea ce urmeaza este un lung "adio" adresat mamei si lumii ("goodbye everybody, I've got to go"), sugerand drama unei vieti retezate prea devreme ("life had just begun, but now I've got to throw it all away"), crescendo treptat, pana la paroxism ("Mama, I don't wanna die, sometimes wish I never been born at all") ajungand la paroxism: "Mama, I don't wanna die, sometimes wish I never been born at all".

Urmeaza o parte instrumentala foarte reusita, dupa care chitara cedeaza treptat loc ritmului bateriei, pe care incepe "dialogul" intre vocea solo si cor, cu faimoasa replica "Galileo". Inlantuirea muzicala este una nebuneasca, literalmente ca un dans al vrajitoarelor si demonilor (intalnim chiar si ideea de "a devil put aside for me").

Aici intalnim aluzii la opera italiana, atat in text ("Galileo, Figaro, Magnifico"), cat si in interpretarea vocala care vrea sa o imite pe cea de opera. Peste 180 de voci se suprapun intr-un cor maiestuos, care trezeste un fior de incantare. In ciuda caracteristicilor specifice operei, piesa pastreaza un aer de rock. Acest fapt a facut din ea un mare hit, alaturi de originalitatea melodiei si de contopirea perfecta dintre cele doua stiluri muzicale.

Personajul nostru este inspaimantat de ce i se intampla si se roaga sa fie eliberat, facand apel la situatia lui de baiat sarman ("I'm just a poor boy and nobody loves me"). In raspuns, nu primeste decat refuzul corului... Tensiunea creste, disperarea tanarului atinge apogeul ("mama mia, let me go"), odata cu revenirea chitarei, intr-o nota puternica ("so you think you can love me and leave me to die?"). In acest context, se face si trezirea din vis ("Just gotta get out- just gotta get right outta of here"), melodia intorcandu-se la tema senina de la inceput. Tanarul nu pare zdruncinat de nebunia prin care tocmai a trecut, aceasta fiind inca un prilej de a-si afirma conceptiile si nepasarea fata de o viata si de o lume care il reduce la nivelul de "poor boy": "nothing really matters, anyone can see, nothing really matters to me, anyway the wind blows". Melodia se stinge incet, usor, ca o boare de vant pierduta in zari...

Ideea de a combina in aceeasi piesa doua stiluri atat de diferite a fost socanta in 1975: producatorul Roy Thomas Baker a ramas uluit, atunci cand a ascultat prima versiune a Rapsodiei, iar casa de discuri EMI a refuzat sa o editeze, invocand ca pretext lungimea neobisnuita a cantecului (aproape 6 minute). Formatia nu a fost, insa, de acord sa-l schimbe in vreun fel, asa cum zicea si Freddie: "Noi eram incredintati ca Bohemian Rhapsody putea fi un hit in intregul ei. Eram in stare sa facem multe compromisuri, dar sa ciuntim un cantec- asta, in nici un caz". Tot Freddie i-a dat o copie neoficiala a piesei DJ-ului Kenny Everett de la Radio One, DJ care era unul din prietenii solistului. Bohemian Rhapsody i-a placut si, astfel, a lansat-o in eter, spunand ca: "Am stiut imediat ca avea sa fie Number One din tot ceea ce a scris vreodata Mercury si n-avea nici o importanta cat era de lung". La cererea publicului, piesa a fost difuzata de 14 ori in doar doua zile si a ocupat locul 1 al topului britanic, timp de 9 saptamani.

Videoclipul este o adevarata opera de arta, combinand imagini ale formatiei in studio cu celebrele secvente cu capetele celor patru. Filmarea are multe efecte vizuale, care erau foarte indraznete la vremea lansarii: capul lui Freddie multiplicandu-se, capetele celor patru scaldate in obscuritate, silueta lui Freddie decupandu-se intunecata pe un fond albastru-cenusiu... Elton John declara despre Bohemian Rhapsody ca "a fost inregistrarea care a revolutionat istoria videoclipului".

Inapoi la prezentare
Urmatoarea melodie: God Save The Queen